Sempre sei,
negli occhi miei.
Norway,
Norway.
Vedi acque,
brillar,
d’alte cime,
scrosciar.
E gabbiani,
volar,
sulle spume,
del mar.
E cominci ,
a sognar,
tra le brezze,
a ‘lo spirar.
E così,
nei picnic
se ti parlan,
dei Vik.
E,
ai tanti prodi,
il tuo pensier,
indietro va.
All’ignoto,
che,
sfidavan,
mill’anni fa.
Norway,
Norway,
Norway,
Nor, Nor,wa-y.